în fluviu nu m-am putut spăla, părul meu, acum fauve, era un zid prin care îţi desluşeam visul doi prunci fără nume apăreau-dispăreau, cineva trebuia să protejeze intrarea în realitate sau să şteargă bine petele de păcură, să mai existe ceva neinfestat răul care contaminează cuvântul scris cu vopsea albă, a m o u r, [...]
+Continue Readingl-am văzut pe el pierdut aşa l-am văzut cu sacul de frig în piept a venit din prima zi cu ochiul negru obosit şi flămând între umeri căra o imensă nesiguranţă aşa l-am simţit greutatea lui mi-a mutat inima spre dreapta şi de atunci nu am mai simţit niciun alt bărbat nici viu nici mort [...]
+Continue Readingmereu între două landuri serpentine panouri borne de la o periferie la alta drumul se face panglică îmi strâng bine cu ea părul mâinile trec mai departe de parcă aş duce în mine un lan de oameni şi împreună cu ei fâşii grele de soare ne rostogolim inocenţi fără să ne întrebăm dacă iarba ne [...]
+Continue Readingar fi bine să mă întorc în lume chiar şi aşa obosită o mână curge prin iarbă spre capăt cu zgomote mici scurte trosnesc toate semne fără folos îmi lipsesc nişte scripeţi sau o cadă cu apă fierbinte prin care să nu fi trecut un alt om nici măcar în gând iar mâna mea să [...]
+Continue Readingmă port pe umeri. sacagiu. poate altceva. oamenii: pescăruşi de oraş cu inima grea ţipete scurte. zbor fără urmă. limbă de sete. limbă de turmă. a secat lacul de la cernica. iisus va învia. mă doare burtica. locul tălpilor mele e mai rece. mai adânc. la prima ploaie am să mă mănânc printre cerşetori [...]
+Continue ReadingSă o îndepărtezi e simplu de tot. Nu trebuie să-i spui decât: “eşti frumoasă” sau “te iubesc”. Îţi răspunde fie cu un râs isteric, fie cu o mişcare anapoda a mâinii, ca o alungare fără drept de apel. Libertatea, naturaleţea şi uşurinţa mişcărilor îi fuseseră desfiinţate, întâi şi întâi, din exces de iubire. Fiece manifestare, prin însăşi simplitatea şi sinceritatea ei, fiece destăinuire îi înteţeau mamei palpitaţiile inimii, şi totul se solda cu decolorarea nopţilor până la alb lăptos.
+Continue Readingîn mâneca zdrenţuită a străzii
încremenite în aer
gângănii fluide curg
pe sub roţile ambulanţelor
viaţa atârnă de tuburi
incertitudine sticloasă
ca obrazul unei ape neclintite
într-o lume de caroni muţi
plecare
Comentarii Recente